Cel mai prețios capital
În toate contextele naționale în care circulă, jurnalele cinematografice promovează politicile sociale ale statelor care le produc. În cazul de față, Actualitatea în imagini documentează una dintre acțiunile ce țin de politicile de sănătate ale noului regim – caravana sanitară care vizitează fabricile și uzinele pentru a oferi examene radiologice gratuite în scopul combaterii tuberculozei. Subiectul de față demonstrează o serie de examene radiologice efectuate asupra unui grup de muncitori neidentificați si nelocalizați – corpuri masculine supuse privirii medicale.
Chiar dacă existaseră și înainte de 1944, caravanele sanitare își sporesc activitatea după schimbarea de regim, în special în zonele rurale, multe fiind constituite în timpul mandatului de Ministră a Sănătății al Floricăi Bagdasar (1946-1948), prima femeie ministru din istoria României.
Încă din noiembrie 1944, caravane sanitare româno-sovietice pleacă spre Ardeal și Moldova, cu scopul combaterii tifosului exantematic. În anii următori sunt puse în mișcare vaste acțiuni sanitare în diverse regiuni și județe, în încercarea de a rezolva “problema sanitară” a unei populații lipsite de mijloace și de acces la o minimală educație minimală pentru sănătate. Pornite inițial din capitală, cu scopul de a străbate țara, caravanele sanitare sunt ulterior organizate la nivel regional pentru a examina copiii din grădinițe, elevii din școli și diferite categorii de munctori din fabrici și uzine, pentru combaterea bolilor sociale, în special la sate, și pentru protecția mamei și a copilului. Ulterior, principiile după care funcționau au fost extinse și către oferirea de servicii medicale muncitorilor de pe marile platforme industriale și șantierele izolate din țară, prin controale medicale radioscopice, oftalmologice sau ginecologice.
Jurnalul are, pe de o parte, sarcina de a populariza aceste acțiuni de îmbunătățire a sănătății populației și, pe de altă parte aceea de a face educație pentru sănătate și de a convinge publicul care vizionează jurnalele, în special în mediile sătești, să aibă încredere în măsurile de sănătate luate de guvern. Subiectele de jurnal pe tema sănătății populației funcționează concertat cu alte categorii de producție factuală care se cristalizează la Sahia la începutul anilor ’50, precum filmul didactic și filmul de știință popularizată, care fac educație pentru sănătate pe filiere specifice, combătînd „obscurantismul” și promovând încrederea în cunoașterea științifică. (AB, MB)
