Congresul Femeilor Democrate din RPR
Așa cum precizam în Introducerea segmentului „Jurnal cinematografic”, dimensiunile subiectelor incluse într-un număr de jurnal pot varia de la un număr la altul, în funcție de importanța și relevanța subiectului în contextul săptămânii acoperite de jurnal. Contextele politice sau larg-cetățenesti sunt documentate prin subiecte unice, uneori cu durată dublă – vezi, de exemplu, În luptă cu nămeții, Actualitatea în imagini nr. 6-7/1954).
În primul său deceniu de existență, jurnalul include numeroase subiecte care au ca temă viața și formele de organizare politică ale femeilor, subiecte care se răresc pe măsură ce înaintăm către anii 70. Subiectul inclus aici – subiect unic al jurnalului nr 24/ 1953 – are ca temă Congresul Femeilor Democrate din RPR, desfășurat în zilele de 30-31 mai 1953, în sala de consfătuiri a Consiliului Central al Sindicatelor din RPR (strada Radu Calomfirescu nr. 8).
La congres participă sute de delegate din toate colțurile țării, provenite în special din rândul clasei muncitoare – stahanoviste, gospodine, colectiviste fruntașe, învățătoare, activiste obștești, artiste, cadre didactice din învățământul mediu și superior. De remarcat diversitatea vizibilă a participantelor, diversitate asupra căreia aparatul de filmat insistă în secvențele de început ale jurnalului, ajutat de comentariul care identifică participantele.
Evenimentul are loc în preajma Congresului Mondial al Femeilor, organizat în iunie 1953, la Copenhaga, de către Federația Democrată Internațională a Femeilor (FDIF), de orientare comunistă. Principalele teme de dezbatere ale Congresului din RPR sunt alegerea delegatelor pentru Congresul Mondial al Femeilor, participarea femeilor la lupta pentru pace și prietenie între popoare și adoptarea unei noi forme organizatorice ale mișcării de femei din România, în contextul desființării Uniunii Femeilor Democrate din RPR (UFDR), care avusese loc la începutul anului 1953: în ultimii ani de funcționare, CC al PMR șubrezise autonomia și autoritatea UFDR, prin restrângerea atribuțiilor și prin subordonarea acesteia la Secţia organelor conducătoare de partid, sindicale şi de UTM a CC al PMR.
Spre finalul lucrărilor, Congresul a ales Comitetul Femeilor Democrate din Republica Populară Română, care avea sarcina de a se afilia la structura internațională FDIF. În prezidiul și la tribuna congresului pot fi observate: academiciana Raluca Rîpan (președinta forumului), Ileana Răceanu (soția vechiului militant comunist Grigore Răceanu și mama diplomatului Mircea Răceanu, condamnat la moarte în anul 1989), Liuba Chișinevschi (vicepreședintă a CCS și soția vicepreședintelui Consiliului de Miniștri, Iosif Chișinevschi), Constanța Crăciun (șefă a Secției de literatură și artă a CC al PMR și soția generalului-maior de securitate Ion Vincze, ministru adjunct al Afacerilor Interne) ș.a.m.d. În cuvântarea sa, Ileana Răceanu a condamnat umilințele și înjosirea la care erau supuse femeilor în vremea vechiului regim, fiind lipsite de drepturi politice deși reprezentau 50% din populația țării.
Congresul s-a desfășurat în prezența celor aflați în pozițiile de conducere ale partidului și statului (toți bărbați), care au luat loc în loja sălii de consfătuiri a CCS: Petru Groza, Chivu Stoica, Alexandru Moghioroș, Constantin Pârvulescu, Gheorghe Stoica, Leonte Răutu etc.
Mai multe acțiuni și evenimente politico-educative au avut loc în preajma și în timpul Congresului Femeilor Democrate din RPR: expoziția „Femeile din lumea întreagă luptă pentru pace și prietenie între popoare”, vernisată la Muzeul Simu, „Săptămâna curățeniei” în orașul Stalin/Brașov, în cadrul căreia peste 5.000 de femei au lucrat la înfrumusețarea străzilor orașului, finalizarea lucrărilor la Casa de Cultură din Tecuci, unde peste 1.000 de femei au prestat sute de ore de muncă voluntară, amenajarea Parcului Sportiv din Constanța ș.a.m.d.
În anul 1957, Congresul Femeilor Democrate se va transforma în Consiliul Național al Femeilor, format/titulatură cu care va rămâne până în 1989. (MB, AB)
