Evenimentele săptămânii
„Evenimentele săptămânii” este un subiect multiplu, care include două sub-subiecte pe teme diferite.
Primul segment al subiectului se referă la alegerile pentru Sfaturile Populare din RSR (organele locale ale puterii de stat), care se desfășurau separat de alegerile pentru Marea Adunare Națională. Potrivit legii nr. 6/1950 pentru alegerea deputaților în Sfaturile Populare, cetățenii cu drept de vot erau înscriși într-un registru electoral și primeau un certificat de alegător cu care apoi își exercitau dreptul de vot. Se puteau face mai multe propuneri de candidatură, de către PCR, sindicate, UTC, organizațiile de femei, culturale sau cooperatiste ș.a.m.d. În realitate, candidații nu puteau intră în cursa electorală fără a avea recomandarea / avizul organelor de partid. Toți candidații participau la alegeri din partea Frontului Democrației Populare („cel mai larg organism permanent, revoluționar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea PCR, a forțelor politice și sociale ale națiunii noastre socialiste, a tuturor organizațiilor de masă și obștești”). Existau și campanii electorale – anoste din cauza absenței totale a concurenței politice. În presa scrisă și audio-video a vremii, ziua votului era prezentată ca o zi de sărbătoare și celebrare a realizărilor îndeplinite sub conducerea partidului și prevăzute în planurile cincinale. Clipul inclus aici evidențiază atmosfera (cum altfel decât) „sărbătorească” a alegerilor, cu parte dintre alegători îmbrăcați în haine tradiționale (în versiuni modernizate) și cu o hora încinsă – posibil la sugestia echipei Jurnalului – în fața școlii amenajate ca secție de votare.
Al doilea segment al subiectului selectat aici este dedicat sărbătoririi Zilei Internaționale a Femeii – o zi care în epoca era sărbătorită anual, sub auspiciile Consiliului Național al Femeilor (CNF), care organiza diferite evenimente tematice (campanii de presă, conferințe de popularizare, proiecții de filme etc.), culminând cu o reuniune la București, unde liderele Consiliului (de ex., Suzana Gâdea, președinta CNF) susțineau diferite expuneri privind mișcarea de emancipare a femeilor. În cazul de față, suntem în 1967, așadar la mai puțin de un an de la nefastul act normativ cunoscut la Decretul 770 / 1 octombrie 1966, care, vizând creșterea accelerată a populației, interzicea întreruperile de sarcină, conducând la crearea unuia dintre cele mai represive regimuri pronataliste din istorie.
În anul imediat următor Decretului 770, când este filmat acest subiect de jurnal, rata natalității va deveni dublă față de 1966, însă pe termen lung va scădea din nou, ca urmare a numărului mare de întreruperi de sarcină clandestine, efectuate în condiții medicale precare, care vor deveni parte a peisajului sumbru al deceniilor următoare, cu rezultate fatale pentru mii de femei. (O scurtă privire comparativa către prezent: Decretul 770 permitea întreruperea de sarcina dacă aceasta era urmarea unui viol sau a unui incest – aspect nepermis astăzi de legislația unor state americane precum Texas).
Sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii în ziua de 8 martie 1967, prezentate aici, e un trist memento al statutului femeilor în România epocii: asistăm la o „călduroasă adunare festivă”, organizată de establishmentul politic urban și educat, pentru acordarea unor distincții precum Medalia Maternității, ordinul „Gloria maternă”, și pentru desemnarea ca „Mamă Eroină” a unor femei vizibil provenite din medii mai puțin privilegiate, care dăduseră naștere unui număr corespunzător de copii. Diferența de poziție socială dintre cele/cei care aplaudă sau oferă distincțiile, respectiv cele care le primesc este flagrantă.
După intrarea în vigoare a decretului de interzicere a avortului și introducerea politicilor de creștere forțată a natalității, Ziua Femeii va deveni, gradual, un eveniment de celebrare a maternității, abandonând mare parte din dimensiunea de promovare a emancipării feminine. (MB, AB)