Fruntași ai artei populare
Durata acordată unui subiect în economia unui număr de jurnal dă măsura importanței subiectului: în cazul de față, subiectul ,,Fruntași ai artei populare” ocupă – singur – un număr dublu de jurnal (aprox. 20’), fapt care sugerează semnificația acordată acestui concurs național al căminelor culturale din România, organizat cu prilejul aniversării a zece ani de la 23 august 1944.
După un scurt montaj de imagini cu grupurile de interpreți din țară explorând Bucureștiul anului 1954, urmărim spectacolul prezentat de echipele fruntașe la Arenele Romane (în 1954, Arenele Libertății). Dintre numerele muzicale și coregrafice prezentate, am selectat unul surprinzător pentru privirea contemporană: un dans tematic cu titlul ,,Cultura bumbacului” prezentat de un ansamblu din comuna Potelu, regiunea Craiova.
Știm că tradiția a fost substanțial instrumentată politic în perioada României socialiste. Pentru că producția culturală a trebuit să fie rescrisă conform politicii oficiale, dansul tradițional a fost și el regândit astfel încât să se potrivească în geometria mai largă a culturii și evenimentelor oficiale. Prin mediatizarea constantă și intervențiile îndrumătorilor culturali, dansul tradițional se schimbă în cursul deceniilor; se spectacularizează, se standardizează, devine ,,folclor” pregătit pentru reprezentare media.
În cazul de față, ,,Cultura bumbacului” e un dans tematic cu temă ideologic-agrară, care aduce în prim-plan, în limbaj coregrafic, munca în agricultură a așa-numitei ,,țărănimi muncitoare”.
Jurnalul din care am extras acest fragment mai include – pe lângă diverse coruri sătești și dansuri din diferite regiuni ale țării – un alt dans tematic, cu titlul ,,Schimb de mărfuri prin cooperativă”, construit coregrafic pe modelul narațiunilor exemplare despre colectivizare, în jurul unui țăran rămas în paradigma trocului din târgul tradițional, care nu înțelege avantajele cooperativei, care îi oferă acces la produse moderne / industriale. În buna tradiție, finalul dansului coincide cu momentul ,,dumiririi” țăranului în privința avantajelor cooperativei.
(Acordul semnat cu Arhiva Națională de Filme limitează numărul de minute de jurnal pe care le putem include pe platformă, prin urmare am inclus doar unul dintre cele două dansuri). (AB)
