Reportaje în alb și negru

În anii ‘50 și ’60, studioul Sahia produce mai multe subiecte de jurnal cinematografic, dar și scurt-metraje documentare, menite să fixeze regulile de bază ale locuirii colective în blocurile nou-construite în orașele României. De la finele anilor ‘50, am selectat pentru platforma noastră un subiect care abordează neglijența chiriașilor față de locuințele aflate în proprietatea statului (vezi Actualitatea în imagini nr. 10/1959, subiect c. “În focarul obiectivului”, link mai jos, în SUBIECTE CONEXE).

Subiectul inclus aici rămâne în zona sensibilă a locuirii colective, dar atinge un alt aspect: neplata întreținerii. Tonul glumeț al comentariului, devenit o marcă recunoscută a jurnalului Sahia, nu reușește să mascheze violența inerentă a abordării – anume, identificarea cu nume, adresă și venit anual (!) a rău-platnicilor care, putem remarca, provin din medii diverse: redactor, contabil, artist plastic etc. Surprinzător este să-l descoperim printre cei identificați de vocea comentatorului pe Ramon Tavernier, un cunoscut compozitor de muzică ușoară al epocii.

Nimic mai mult de spus aici decât, poate, sugestia de a ne imagina, pentru o clipă, acest tip de informații private circulate public, de o instituție a statului, vreme de câteva luni, cu privire la fiecare dintre nou, pe un canal media din spațiul național. (Lăsăm deoparte informațiile pe care le lansăm noi înșine, nesiliți de nimeni, în mediile sociale). (AB)