Televiziune

Parcursul jurnalului Sahia între 1950 și 1974 (când jurnalul cinematografic este desființat) documentează evoluția televiziunii printr-un număr de subiecte care, fie sunt concentrate în mod direct asupra unor momente reprezentative din evoluția transmisiunii de televiziune, fie prind această evoluție oblic, pentru că un subiect sau altul include prezența sau menționarea televiziunii ca expresie a procesului mai larg de modernizare a țării.

În cazul de față, un jurnal produs în cel de-al cincilea an de existență a jurnalului Sahia include un scurt subiect care documentează una dintre transmisiile experimentale de televiziune, programată într-un moment simbolic pentru țară – 23 august. Anii ‘50 sunt anii jurnalului cinematografic; anii ‘60 vor fi anii televiziunii, care va prelua funcțiile jurnalului de cinema și le va dezvolta în condiții specifice noului mediu, adăugând avantajul transmisiunii directe și al unei relații mai strânse cu publicul. În același timp, apariția televiziunii va evidenția faptul că jurnalul cinematografic nu a funcționat niciodată ca mediu principal de informare, ci doar ca un mediu de repetiție și confirmare a știrilor comunicate deja de presa scrisă (în prima etapă a evoluției jurnalului cinematografic), respectiv de televiziune (în cea de-a două etapă).

În primii ani de existență, programul TVR va integra segmente din producția studioului Sahia (vezi observația comentatorului cu privire la conținutul primei transmisii: “pentru început, programele stației transmit filme”). Ulterior, televiziunea va reforma și rescrie în versiune îmbunătățită unele aspecte ale jurnalului cinematografic – parte a procesului mai larg de remedializare prin care formele curente rescriu formele preexistente de media. (AB)