Țăranii colectiviști culeg roadele muncii lor
35/1950 e primul număr de jurnal produs sub umbrela instituțională a studioului Sahia, care preia din mers ștafeta de la Societatea Romfilm, producând un singur număr de jurnal în acest prim an de activitate. Suntem în satul Borș (Bihor) pentru un subiect care are ca temă noua agricultură colectivizată. Subiectul include filmări în două contexte domestice (două familii urmărite înainte și după primirea produselor ce li se cuvin ca urmare a muncii agricole din cursul anului) și în două contexte publice din spațiul comunei – gospodăria colectivă Georghe Doja (numită după versiunea românizată a numelui secuiului Dózsa György, organizatorul răscoalelor țărănești antifeudale din 1514, al cărui nume e preluat de multe GAC-uri, în special în viitoarea Regiune Autonomă Maghiară) și magazinul universal sătesc, avanpostul urbanului și al modernizării în spațiul satului. Similar cu alte subiecte filmate în mediul rural, intrarea în spațiile domestice din rural a noilor mijloace de comunicare în masă – în cazul de față radioul – apare ca dramatizare a procesului de modernizare.
Ca de obicei în jurnalele anilor 50, vocile vorbitorilor sunt încorporate în comentariul autoritativ înregistrat în studio – un procedeu dictat de limitele tehnologice ale anilor 50 dar, posibil, și de dorința de a curatoria conținutul monologurilor înregistrate în sate. Vocea comentatorului rostește cuvinte precum „belșug”, „mândrie”, „bucurie de viață”, dar pe retină persistă imaginea pionierei cu pantofi prea mari care iese din casă pe drumul către gospodăria colectivă. (AB)
