Carnet de reporter

Literatura intră rar în jurnalul cinematografic, de cele mai multe ori, prin încercări – aproape invariabil nereușite – ale redactorilor jurnalului de a se apropia de poezie (vezi tag-ul „literatură”). Cu atât mai suprinzătoare acestă apariție a scriitorului Nicolae Breban, filmat la domiciliu, vorbind sincron despre activitățile revistei România literară (al cărei redactor-șef e la momentul respectiv) închinate semi-centenarului PCR. Subiectul scurt și atent coregrafiat (vezi începutul cu Breban pe fotoliu, răsfoind studiat o revistă) îl prezintă pe scriitor notând – poate că nu întîmplător, din off – sarcina obligatorie a întâlnirilor redacției cu publicul cititor de la uzinele Electromagnetica și Progresul (Brăila), revenind apoi la dezinvoltura inițială, cu o mână în buzunar, și strecurând o frază despre activitatea sa de romancier cu Îngerul de ghips pe masa de lucru.

Subiectul e filmat în martie 1971, când Breban e membru în Biroul Uniunii Scriitorilor, deja consacrat după romanele În absenţa stăpânilor (1966) și Animale bolnave (1968), și după scenariul filmului Răutăciosul adolescent (Gheorghe Vitanidis, 1969). Peste două luni, în mai 1971, va pleca la Cannes cu filmul Printre colinele verzi (ecranizarea romanului Animale bolnave), selectat în competiția oficială. Va urma un an dificil, petrecut aprope în întregime în străinatate, dând declarații presei străine și criticând politica regimului Ceauşescu după Tezele din iulie 1971. La întoarcerea în țară, în aprilie 1972, se va descoperi – așa cum era de așteptat – eliminat din toate organizațiile și structurile de conducere din care făcuse parte. Îngerul de ghips va ieși pe piață în tăcere, în 1973.  (AB)