Viitoarele cadre ale cinematografiei
Jurnalul cinematografic documentează ocazional diverse contexte culturale și educaționale ale epocii – în cazul de față, un context care ține de istoria școlii naționale de cinema. Suntem în primăvara lui 1952, când România rurală trăiește tragedia colectivizării iar industria de cinema încearcă să se așeze mai confortabil în structurile instituționale create la începutul deceniului – Studiourile “Sahia” și “București”, create la sfârșitul anului 1950, ca și Institutul de Artă Cinematografică, tema acestui subiect de jurnal.
Parte dintre producțiile noii cinematografii au a face tocmai cu frământările acestei Românii rurale năpăstuite: nu numai ecranizarea Mitrea Cocor (după romanul omonim al lui Sadoveanu), la a cărui turnare asistă studenții Institutului de Artă Cinematografică – dar și filmele conjuncturale care l-au precedat, printre care docudrama Scrisoarea lui Ion Marin către Scânteia (Victor Iliu, 1949) și drama rurală În sat la noi (Victor Iliu, Jean Georgescu, 1951), care pregătesc terenul pentru capodpopera ulterioară a lui Iliu, Moara cu noroc (1956).
Că filmul are un rol important în planurile de viitor ale noului regim știm deja; confirmă asta și atenția acordată acestui subiect, dacă e să luăm în considerare durata și variatatea locațiilor de filmare incluse: interioare filmate la Institutul de Artă Cinematografică (bibliotecă, sală de curs Actorie, sală de curs Operatorie etc) și la Studiourile București, pe platoul de filmare pentru Mitrea Cocor, plus filmări în aer liber pe urmele studenților operatori.
Pe lângă actorul Marcel Anghelescu, identificat de realizatorii subiectului în comentariului unei secvențe filmate la Institut (01’44”), îl zărim – în secvența filmată la Studiourile București – pe Victor Iliu (un nume-reper al cinematografiei românești), așezat lângă aparatul de filmat, flancat de Marietta Sadova, co-regizoarea filmului Mitrea Cocor (4’09”). Într-o imagine de grup de la începutul subiectului apare regizoarea Elisabeta Bostan (01’02”), studentă la momentul respectiv iar într-o alta, filmată în aer liber, apare operatorul Aurel Kostrachievici (2’57”).
Mulțumiri Ada Solomon și Doru Nițescu pentru identificări și confirmări.
(AB)
